• Din punct de vedere biologic, fertilitatea feminină este capacitatea de a rămâne însărcinată și de a duce o sarcină la termen. Fertilitatea masculină este capacitatea de a oferi spermatozoizi sănătoși, capabili să dea curs unei sarcini la fel sănătoase.
• Fertilitatea unei femei variază de-a lungul ciclului ei ovulator-menstrual. Fertilitatea unui bărbat nu variază pe o bază ciclică. Atât bărbații, cât și femeile pot fi infertili sau pot avea fertilitate scăzută. Infertilitatea are multe cauze, inclusiv infecții cu transmitere sexuală, boli, toxine din mediu și factori genetici sau fizici. Unele dintre acestea pot fi prevenite.
• Fertilitatea scade în mod natural odată cu vârsta atât la femei, cât și la bărbați, deși această scădere apare mai devreme la femei.

Pentru a rămâne însărcinată, este nevoie de anumiți pași.

• Începând cu pubertatea, fetele încep să aibă ovulație; câte un ou matur (ovul) la fiecare ovulație, până la menopauză (în jur de 46 până la 55 de ani). Băieții produc în mod continuu milioane de celule minuscule numite spermatozoizi, începând de la pubertate.
• Când un spermatozoid fecundează un ovul, se poate forma un embrion.
• Sarcina rezultă dacă embrionul se atașează (este implantat în) mucoasa uterului. Acest embrion va deveni un făt, dacă sarcina continuă.

Înainte să apară o sarcină, un ou (ovul) și un spermatozoid trebuie să se întâlnească. Acest proces se numește fertilizare. Fertilizarea poate avea loc numai în faza fertilă a ciclului menstrual al unei femei.

În timpul fazei fertile a unei femei, unul dintre cele două ovare ale sale eliberează un ou (ovul). Acest eveniment se numește ovulație. În acest răstimp, care durează câteva minute, proeminențe asemănătoare degetelor (numite fimbrii) de la capetele trompelor uterine încep să se miște pentru a înconjura ovulul și a-l trage în trompele uterine.

De asemenea, în timpul fazei fertile, colul uterin al femeii se deplasează într-o poziție care facilitează intrarea spermatozoizilor în vagin. Colul uterin secretă o cantitate mare de mucus cervical clar. Acest mucus oferă suport nutrițional pentru a permite spermatozoizilor să supraviețuiască câteva zile. Mucusul oferă, de asemenea, un mediu care ajută sperma să înoate prin uter până la trompele uterine pentru a ajunge la ovul.

În timpul actului sexual, spermatozoizii sunt ejaculați în apropierea colului uterin. Ei intră în colul uterin în câteva secunde. Dacă femeia este fertilă, unii spermatozoizi pot ajunge la ou (ovul) din trompa uterine în decurs de cinci minute, în timp ce alți spermatozoizi pot supraviețui în mucusul mai puțin vâscos ("tip fertil") din colul uterin.

Astfel, până la cinci zile după ejaculare, spermatozoizii continuă să iasă din colul uterin și sunt capabili să fertilizeze un ovul. Prin urmare, o femeie care ovulează la câteva zile după ce a făcut sex neprotejat poate avea spermatozoizi care rămân în colul uterin, iar acești spermatozoizi pot călători în partea superioară a trompelor uterine și pot fertiliza ovulul.

După ce are loc ovulația, fertilizarea trebuie să înceapă în decurs de 24 de ore, deoarece anume acest interval de timp poate supraviețui un ou (ovul). Fertilizarea are loc în trompele uterine. Odată ce un spermatozoid a fertilizat ovulul, acesta creează o barieră pentru alți spermatozoizi. Ovulul fertilizat continuă să se deplaseze spre interiorul uterului, propulsat de contracțiile trompei uterine și ale cililor (suvițe mici asemănătoare părului, care apar ca mici proeminențe în interiorul trompei uterine).

Pe măsură ce ovulul fecundat (zigotul) călătorește prin trompele uterine spre uter, se divizează și crește, o călătorie care durează aproximativ cinci zile. Zigotul continuă să se dividă până când se transformă într-un blastocist, gata pentru implantarea uterului, care are loc de obicei între ziua a 9 și a 10.

Blastocistul este o etapă incipientă a sarcinii care apare după fertilizare. Este o bilă goală de celule, constând dintr-un strat exterior numit trofoblast și o masă celulară interioară. Trofoblastul contribuie în cele din urmă la formarea placentei, în timp ce masa celulară internă se dezvoltă în embrion.

Apoi, este denumit embrion, care este o etapă mai avansată de dezvoltare caracterizată prin diferențierea celulelor în diverse țesuturi și sisteme de organe. Se formează din masa celulară interioară a blastocistului și reprezintă stadiul incipient de dezvoltare a unui organism multicelular, înainte de a deveni făt.

Sacul amniotic oferă un mediu fluid protector pentru fătul în creștere. Placenta asigură fătului nutrienți și oxigen de la mamă, cât și transportă deșeuri.

Cordonul ombilical este cel care leagă placenta de făt. Sarcina umană durează 38 de săptămâni de la fertilizare (aproximativ 40 de săptămâni de la ultima menstruație). Sarcina este astfel împărțită în trei perioade de aproximativ trei luni fiecare, numite trimestre.

În primul trimestru, până în săptămâna a 12-a, se formează principalele organe și structurile majore ale corpului: creierul, inima, plămânii, ochii, urechile, mâinile și picioarele.

După a 8 săptămână, embrionul se numește făt.

Și, de obicei, în jurul săptămânii 19, femeia poate simți mișcările fetale.

În timpul celui de-al doilea trimestru, de la a 13-a până la aproximativ a 27-a sau a 28-a săptămână, fătul crește rapid.

În al treilea trimestru, fătul continuă să adauge în greutate și mișcările sale devin mai puternice și mai frecvente.

Semnele timpurii ale sarcinii diferă de la caz la caz și de la o sarcină la alta. Acestea includ:

• lipsa menstruației
• sâni sensibili sau umflați
• mameloane sensibile
• urinare frecventă
• oboseală neobișnuită
• greață și vomă
• crampe în abdomenul inferior
• senzație de balonare
• modificări ale poftei de mâncare

!!! Toate aceste semne nu sunt precise și specifice doar sarcinii, pot fi întâlnite în multe alte situații, așa că în toate cazurile în care au avut loc contacte sexuale fără folosirea metodelor contraceptive, se poate astepta sarcina. Graviditatea poate fi confirmată doar cu un test de sarcină, care poate fi efectuat de un operator de asistență medicală sau cumpărat de la o farmacie; testul obișnuit de urină începe să fie pozitiv la numai 10-14 zile după contactul neprotejat, testul de sânge - puțin mai devreme la 7-10 zile, dar niciun test nu arată apariția sarcinii imediat după contactul sexual! Adolescentele pot merge la cel mai apropiat centru YK, unde pot face gratuit un test de sarcină.

Unele femei, care au învățat să simtă când corpul lor ovulează, pot prezice destul de bine în ce zi vor avea menstruație; prin urmare, pot fi conștiente de o sarcină de îndată ce menstruația întârzie.

Corpul unei femei se schimbă foarte mult în timpul sarcinii. Aceste schimbări încep foarte devreme, chiar în primele săptămâni de sarcină și pregătesc corpul mamei să facă față nevoilor sarcinii, nașterii și perioadei postnatale. Acestea sunt schimbări normale, dar pot fi incomode uneori. Modificările vor avea loc în aproape fiecare sistem de organe.

Majoritatea modificărilor sunt determinate de hormonii produși în placentă (un organ nou care apare doar în timpul sarcinii). Cu alte cuvinte, hormonii sunt substanțe chimice naturale produse de o parte a corpului care dictează diferitelor părți ale corpului ce să facă. Cei mai importanți hormoni din sarcină se numesc estrogen și progesteron. Există și hormoni care nu provin din placentă, dar sunt de mare importanță. Unul se numește oxitocină - uneori numit hormonul iubirii și prolactină care este numit și hormonul laptelui.

După cum am menționat, toate schimbările au ca scop să garanteze siguranța sarcinii și a nașterii. Pentru a crește un copil, femeia însărcinată are nevoie de hrană suplimentară. Intestinul își încetinește mișcările și poate absorbi mai mulți nutrienți; acest lucru este benefic pentru sarcină, dar poate provoca constipație.

Bebelușul are nevoie de oxigen, așa că plămânii respiră mai adânc, dar cu același ritm. Acest lucru este benefic pentru copil, pentru că va simți o respirație mai scurtă. Oxigenul trebuie transportat în sânge de la plămâni la placentă, deoarece inima trebuie să bată mai des pentru a transporta cantitatea necesară de sânge și oxigen, astfel încât poate provoca palpitații.

Creșterea și dezvoltarea intrauterină a bebelușului este o muncă grea și munca grea produce multă energie termică. Pentru a scăpa de această căldură, organismul trebuie să o transporte pe piele și, prin urmare, mai mult sânge va ajunge în piele. Este posibil să aveți senzații mai frecvente de căldură și transpirație mai excesivă.

Când se naște copilul și după naștere (placentă) există întotdeauna o oarecare sângerare. Pentru a pregăti organismul pentru aceasta, el produce sânge suplimentar. Acest sânge suplimentar trebuie să fie „depozitat” undeva până când este nevoie. Poate fi depozitat doar în vasele de sânge și, prin urmare, vasele de sânge trebuie să se dilate, așa că este posibil să aveți vase de sânge dilatate pe picioare, numite varice sau vase de sânge dilatate în jurul anusului, numite hemoroizi.

În cazul nașterii naturale, bebelușul va trebui să iasă prin vagin. Pentru ca acest lucru să se întâmple, țesuturile din jurul vaginului trebuie să se extindă. Corpul se va pregăti pentru aceasta făcând ligamentele care unesc oasele și pielea mai flexibile, mai moi. Acest lucru este benefic pentru naștere, dar ligamentele slăbite pot provoca dureri de spate și pielea poate avea vergeturi.

La scurt timp după naștere, copilul trebuie să fie alăptat. Organismul se pregătește pentru aceasta prin creșterea sânilor în timpul sarcinii și pregătirea lor pentru a produce lapte. Este benefic pentru bebeluș, dar poate provoca sensibilitate la sâni, sâni mai mari, necesitatea unui sutien nou și scurgeri de mamelon.

Alte modificări din timpul sarcinii nu au un scop foarte clar, de exemplu, pielea se poate întuneca, secrețiile vaginale sunt mai abundente, urinarea este mai frecventă, crampe la picioare și grețuri matinale (senzație de vomă sau greață). Toate aceste schimbări sunt normale, atâta timp cât gravida nu se simte extrem de inconfortabil și nu se poate ocupa de activitățile zilnice de bază din cauza lor.

Cele mai multe modificări revin complet la starea anterioară după sarcină.

Dacă o femeie sau o fată alege să-și păstreze sarcina, este deosebit de important pentru ea să meargă la medicul de familie sau la un centru YK, cât mai curând posibil, pentru a primi îngrijiri prenatale necesare desfășurării normale a sarcinii și pregătirea pentru naștere (vezi mai multe în secțiunea Îngrijire antenatală și postnatală).